Biosfera

Biosfera”Delta Dunarii are o suprafata de 5.050 km², din care 4340 km² pe teritoriul Romaniei. Este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului “Omul si Biosfera” – MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei – in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
“Paradisul pasarilor” – cum mai este denumita Delta Dunarii – este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari, 150 de specii de pesti. Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii. Datorita multitudinii si diversitatii speciilor de flora si fauna, Delta Dunarii este un adevarat “muzeu” in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce). Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervatie a Biosferei. Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba, ulm. In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Cele mai spectaculoase lacuri: Isac, Gorgova, Rosu, Lumina etc. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.
Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante – peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul cod.”